luni, 12 mai 2008

Cu parere de rau..

Don't you feel the need to hate once in a while?
Well I do!

Mesaj de adio...
Stiu ca nu o sa citesti niciodata ce scriu eu aici.

Vreau sa-ti spun ca am ajuns sa tin la tine extrem de mult. Mi-a fost greu si inca imi e greu sa ma obisnuiesc cu ideea ca tu nu vei mai fi. Am negat pana acum adevarul. Am sperat ca o sa te faci bine. Din pacate nu se mai poate face nimic. Nu pot decat sa zambesc la momentele frumoase pe care le-am petrecut in "familie", si sa plang gandindu-ma ca nu vor mai fi. Cel mai ciudat mi se pare ca nimeni nu-ti spune ca esti pe moarte. Si lumea in jurul tau debordeaza de optimism. Au impresia ca tu nu-ti dai seama ca zilele'ti sunt numarate pe degetele de la o mana. Promit sa-mi aduc aminte de tine cum erai, o persoana serioasa, stricta, amuzanta in acelasi timp, si atat de energica! Imi pare rau ca nu ai apucat sa ma pregatesti pentru bac la mate :) Stiu ca tie iti pare bine ca nu ai avut ocazia ;). Doar urai materia pe care ai predat-o atata amar de vreme. Ma simt bine ca ai apucat sa-ti cunosti nepoteleul. Imi pare rau ca nu o sa ai ocazia sa-l cunosti si pe al doilea. Cand o sa ajungi acolo, departe de lumea reala, sa ne astepti , poate o sa putem sa facem un gratar cu totii, ca in vremurile bune. Daca o sa te intalnesti cu bunicii mei, te rog sa-i saluti. Poti sa stai cu ei pentru ca eu preconizez ca noi o sa mai stam ceva ani pe aici. Abia ai timp sa pregatesti totul, sa fie perfect, asa cum era de fiecare data.
As spune ca m-am resemnat. Dar nu, cred in miracole, pentu ca numai asta te poate salva, poate nici macar asta.
Am doar o rugaminte! Una mare: Rezista pana la ziua mea! Simt nevoia sa fac 17 ani cu "toata" familia langa mine! :((
Atat...